Bulimia nervoasă și efectele asupra danturii

26 Mai 2015
Bulimia nervoasă și efectele asupra danturii

Bulimia nervoasă și efectele asupra danturii

Publicat în categoria: Sfaturi în stomatologie, Știați că... Publicat de: Clinica Stomatologică ArtDent București

Bulimia nervoasă este o tulburare de alimentație serioasă – pacientul mănâncă exagerat de mult, apoi, își provoacă voma. Bulimia este diferită de anorexie, în cadrul căreia pacientul se înfometează pentru a reduce greutatea. Pacienții bulimici sunt reprezentați, în proporție mare, de adolescente și femei tinere.

Bulimia este legată și de anumite probleme psihologice – pacientul are sentimente de vină și decădere personală. Provocată de o imagine negativă pe care pacientul o are asupra propriului corp, afecțiunea poate produce haos, atât asupra organismului cât și asupra minții. Pacienții bulimici simt că sunt „grași”, indiferent de ce spune cântarul. Se pot adânci în depresie când simt că nu mai dețin controlul și că nu pot vindeca afecțiunea prin forțe proprii.

Un efect negativ asupra sănătății

Pacienții bulimici apelează la supra-alimentare de cel puțin două ori pe săptămână – alții ajung la episoade mai dese, chiar de câteva ori pe zi. Voma indusă zilnic provoacă probleme de sănătate destul de serioase. Cele mai comune efecte ale acestei practici sunt: balonarea, crampele abdominale, constipația, deshidratarea și epuizarea.

Efecte negative serioase ale bulimiei se produc și asupra dinților. Acidul care ajunge din stomac în cavitatea orală erodează smalțul dinților – rezultă carii dentare și decolorarea dinților. Nu doar zâmbetul pacientului bulimic este afectat, ci apare și durerea de dinți, multiple carii dentare, senzația de gură uscată, leziuni la nivelul cavității orale și sângerări gingivale. Pentru cei care au plombe dentare din amalgam, în timp acesta va părea că se „ridică” și iese din dinte – de fapt smalțul dentar este cel care se erodează și astfel plomba este expusă. În situația pacienților bulimici cu aparat dentar, erodarea smalțului dinților va duce în timp la slăbirea aparatului și chiar la căderea lui.

Pacenții bulimici încearcă de regulă să își ascundă afecțiunea de prieteni și mai ales de cei apropiați. Dacă credeți că un membru al familiei este bulimic, există câteva semne care vă pot confirma afecțiunea:

  • voma frecventă
  • carii dentare
  • decolorarea dinților
  • obsesii legate de greutatea corporală proprie sau nivel redus al stimei de sine
  • obiceiuri alimentare anormale: perioade de înfometare urmate de mese bogate în care pacientul consumă cantități exagerate de mâncare
  • ritualuri alimentare bizare
  • ascunderea mâncării
  • spălat des pe dinți sau utilizarea unor cantități mari de apă de gură
  • utilizarea în exces a laxativelor
  • afecțiuni recurente ale stomacului
  • stare de oboseală sau de amețeală
  • exerciții fizice obositoare și dese

Diagnostic și tratament

Există metode de ajutor și tratament pentru pacienții bulimici. Dacă aveți în cercul dumneavoastră de prieteni sau în familie pe cineva care suferă de bulimie, puteți lua legătura cu un medic pentru un consult medical. Există de asemenea terapii pentru tratarea efectelor psihologice ale bolii. Medicii stomatologi pot de asemenea să joace un rol cheie în descoperirea bulimiei – aceasta se întâmplă în cadrul unui consult stomatologic, prin observarea efectelor negative de la nivelul cavității orale cauzate de voma indusă.

Odată ce pacientul bulimic decide să ceară ajutor, alături de celelalte tratamente, tratamentele stomatologice vor fi la fel de importante. Acestea vor include repararea coroanelor dentare avariate de carii, tratarea leziunilor de la nivelul cavității orale. În anumite cazuri vor fi necesare și lucrări stomatologice de amploare, mai ales în cazul celor cu probleme stomatologice provocate de perioade lungi de vomă indusă. În aceste situații, înainte de începerea lucrărilor, personalul medical se va asigura că bulimia a fost vindecată.

Există modalități de îngrijire acasă pentru pacientul bulimic, în perioada în care acesta se decide să caute ajutor. De exemplu, acesta trebuie să evite periajul dentar imediat după ce și-au provocat voma. Alături de acidul gastric care ajunge pe dinți, periajul va eroda și mai mult smalțul dentar. Pentru a evita acest lucru, pacientul trebuie să clătească cavitatea orală cu apă pentru a îndepărta și neutraliza acidul de pe dinți. După aceasta, trebuie lăsată o perioadă de câteva ore pentru ca dinții să se remineralizeze. În acest interval de timp, pacientul nu trebuie să mănânce, să consume băuturi acide sau să se spele pe dinți.

O igienă dentară extrem de riguroasă ajută pacientul bulimic să încetinească procesul erodării danturii. Este deosebit de important tratamentul stomatologic prescris de un medic dentist. Chiar dacă pacienții bulimici se simt rușinați de starea în care se află dantura lor, aceștia trebuie să o depășească și să meargă la un consult stomatologic. Medicul dentist este de un real ajutor în tratarea danturii și în consilierea pacientului bulimic în vederea însușirii practicilor menținerii igienei dentare specifice stării lor.

Informațiile conținute în acest articol au scop informațional/educațional general și nu oferă sfaturi medicale individuale. Acest material nu trebuie să înlocuiască sfatul medical profesionist și nu este un substitut pentru diagnostic sau tratament. Nu ignorați sfatul medical profesionist în luarea oricărei decizii ce privește sănătatea dumneavoastră. Dacă aveți o problemă medicală specifică trebuie să consultați un medic specialist. Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,