Strămoșii noștri aveau dinți mai sănătoși
Publicat în categoria: Știați că... Publicat de: Clinica Stomatologică ArtDent BucureștiStudiul plăcii bacteriene în cazul oamenilor preistorici din Mezolitic a scos la iveală faptul că strămoșii noștri vânători – culegători, cu dieta lor bogată în carne și aproape fără cereale, aveau dinți mai sănătoși decât avem noi astăzi.
Echipa internațională de cercetători, condusă de un grup de oameni de știință de la Universitatea din Adelaine, Australia (Australian Center for Ancient DNA, University of Adelaide) au publicat concluziile studiului lor în Nature Genetics.
Cercetătorii au extras ADN-ul din placa bacteriană de la 34 de schelete de oameni preistorici găsite în nordul Europei. Ei au urmărit schimbările în natura bacteriilor din cavitatea bucală de la ultimii vânători – culegători, la fermierii din Neolitic și din Evul Mediu, până la omul modern.
Cercetătorii au descoperit că bacteriile din cavitatea bucală a oamenilor s-au modificat odată cu apariția primilor fermieri și din nou acum 150 de ani, în timpul Revoluției Industriale.
În contrast cu dieta populațiilor de vânători – culegători și cu cea a primilor agricultori, dieta omului modern bogată în carbohidrați rafinați și zaharuri, a creat în cavitățile noastre bucale condiții propice pentru dezvoltarea bacteriilor responsabile de apariția cariilor dentare.
„S-a descoperit că grupurile de vânători – culegători aveau o frecvență foarte scăzută a bolilor asociate bacteriilor, în comparație cu ce vedem astăzi și că diversitatea acestora în cavitatea bucală, per individ, era mult mai mare în trecut.” a spus Dr. Christina Adler, unul dintre cercetători.
Oamenii de știință au descoperit că bacteria S. mutans a devenit dominantă în cavitatea bucală în timpul Revoluției Industriale. Frecvența bacteriilor răspunzătoare de apariția gingivitelor nu s-a modificat semnificativ de când oamenii au început să se ocupe de agricultură.
„Acest lucru poate avea implicații în teoria că bolile gingivale și bacteriile asociate sunt un factor care contribuie semnificativ la creșterea recentă a frecvenței anumitor afecțiuni, cum ar fi boli cardiovasculare, ateroscleroză”, a declarat co-autor profesorul Alan Cooper, director al Australian Center for Ancient DNA.
„S-a mers pe ideea că prezența unei inflamații permanente a gingiilor, duce la producerea unui răspuns al sistemului imunitar, care la rândul său duce la boli cardiovasculare”, a punctat Cooper.
„Creșterea recentă a frecvenței bacteriei P. gingivalis (cauzatoare de gingivită), ar fi fost asociată cu creșterea recentă a cazurilor de boli cardiovasculare; totuși, studiul nostru a arătat că frecvența acestei bacterii a fost aproape constantă în toată perioada de practică a agriculturii de către om.”
Rezultatele studiului sunt, fără dubiu, vești bune pentru susținătorii dietei bogate în carne și săracă în cereale.
Totuși, de reținut că în cazul alimentației din zilele noastre, menținerea unei sănătăți orale bune implică vizite regulate la cabinetul stomatologic și respectarea recomandărilor medicilor stomatologi.
Informațiile conținute în acest articol au scop informațional/educațional general și nu oferă sfaturi medicale individuale. Acest material nu trebuie să înlocuiască sfatul medical profesionist și nu este un substitut pentru diagnostic sau tratament. Nu ignorați sfatul medical profesionist în luarea oricărei decizii ce privește sănătatea dumneavoastră. Dacă aveți o problemă medicală specifică trebuie să consultați un medic specialist. Etichete: boli gingivale, cabinet stomatologic, carii dentare, dinți, gingivită, medic stomatolog, P. gingivalis, placa bacteriană, S. mutans
